Am profitat de vremea bună și ne-am cărăbănit, cu mic, cu mare, pe Ceahlău.
Echipați, dotați, atenți, am început ascensiunea noastră, fugind mai mult după copii. Care nu au ratat nicio stâncărie, în micile lor aventuri de cățărare.
Am văzut zăpadă, dar și o saxifragă.
Ajunși la Cabana Dochia, am cunoscut câteva exemplare rare din fauna locală: un cățel și o pisică.
Copiii au scrijelit în nisip, deși nu a apărut, deocamdată, marea alpină.
De dormit, am adormit târziu, în refugiul Salvamontului, după multe povești și multă veselie.
Ne-am întors acasă, în oraș, mai bronzați. Plini de energie, poze și amintiri.
[Best_Wordpress_Gallery id=”9″ gal_title=”Drumeție pe Ceahlău”]